Programarea in limbajul C++ Moştenirea multiplă (V2)

1 Scopul lucrării:

·         Studierea regulilor de determinare a moştenirii multiple;

·         Studierea avantajelor şi neajunsurilor moştenirii multiple;

·         Probleme legate de utilizarea moştenirii multiple;

·         Studierea rezolvării problemelor;

Sarcina lucrari:

            Să se creeze, o ierarhie de moştenire: animale - mamifere, reptile – ornitorinc.

Electronica - Cercetarea sursei de alimentare secundare de putere mică

Scopul lucrării: Însuşirea principiilor de lucru a redresoarelor monofazate de putere mică cu diode semiconductoare şi diferite filtre de netezire şi cercetarea experimentala a caracteristicilor de bază.

Schema montajului experimental:

Electronica - Studierea etajului de amplificare diferenţial

Scopul lucrării: studierea caracteristicilor de bază şi determinarea parametrilor etajului de amplificare diferenţial.

Schema electrică:

Schema electrica a amplificatorului diferential

Programarea in limbajul C++ Moştenirea şi compoziţia

1 Scopul lucrării:

·   studierea moştenirii, avantajele şi dezavantajele;

·   studierea compoziţiei;

·   studierea regulilor de definire a moştenirii şi compoziţiei;

·   studierea formelor de moştenire;

·   studierea iniţializatorilor;

·   principiul de substituţie;

·   moştenirea şi compoziţia – ce să alegem.

Sarcina lucrari:

De creat clasa camera, care conţine suprafaţă. Determinaţi constructorii şi metodele de acces. Creaţi clasa apartamente cu o odaie, care conţine o odaie şi o bucătarie (suprafaţa ei), etajul (camera este în clasa apartament cu o odaie). Determinaţi constructorii, metodele de acces. Determinaţi clasa derivată apartamente cu o odaie cu adresă (un câmp adăugător - adresa). Determinaţi constructorii, destructorii şi fluxul de ieşire.

Programarea in limbajul C++ Moştenirea multiplă

1  Scopul lucrării:

·     Studierea polimorfismului;

·     Studierea principiilor legăturii întîrziate;

·     Studierea funcţiilor virtuale;

·     Polimorfismul ad-hoc;

·     Realizarea funcţiilor virtuale;

·     Studierea claselor abstracte

Sarcina lucrari:

Creaţi clasa abstractă de bază Figure cu funcţia virtuală - aria. Square, Circle, Triangle, Trapeze în care funcţia dată este predefinită. În funcţia main determinaţi masivul de pointeri la clasa abstractă, cărei i se atribuie adresele obiectelor claselor derivate. Aria trapezului: S=(a+b)h/2.

Masurari electronice - Oscilocop catodic

Scopul  lucrării :obținerea  cunoștințelor  în  măsurare  parametrilor  dispozitivelor  electro-

nice  și  ale  semnalelor  cu  ajutorul  oscilocopului.

Mersul  lucrării:

Fig.1. Schema  bloc  a  oscilocopului

Masurari electronice - Voltmetru digital

Scopul lucrării: studierea principiilor de funcţionare, diagramelor de funcţionare în timp, unităţilor de bază şi dispozitivelor de afişare a informaţiei ale voltmetrelor digitale.

Noţiuni teoretice

   Voltmetrele digitale sînt foarte răspindite in domeniul tehnicii de măsurare a tensiunii în curent continuu si alternativ. Aceasta se explică prin avantajele lor: precizie inaltă, gamă largă a măsurărilor, indicaţiile digitale, etc. Principiul de funcţionare este determinat de convertorul-analog digital (CAD). La intrarea CAD se aplică semnal analogic, iar la ieşire se ridică semnalul discret, care de obicei este reprezentat in cod binar paralel.

   Indicaţiile sînt prezentate cu ajutorul dispozitivelor de afişare cu multe ranguri. Rangul voltmetrului digital este numărul rangurilor decimale pline, care sînt indicate cu cifrele de la 0 la 9. Dispozitivul de afişare cu numărul de rang n ½ indică complet n ranguri inferioare (de la 0 la 9) şi un rang (superior) incomplet.

   Clasa de precizie este determinată de limita erorii relative admisibile de bază.

Voltmetru de timp-impuls (cu o singură integrare)

Masurari electronice - Generatoare de masurare

Scopul lucrarii:Luarea de cunostinta despre principiul de lucru al generatoarelor, principalele caracteristici metrologice

Schema structurala generalizata a generatorului 

Schema structurala generalizata a generatorului de masurare de impuls

Masurari electronice - Amplificator de masurare și voltmetru selectiv (#)

Scopul lucrarii:

Studierea amplificatorului de masurare У2-6, determinarea parametrilor de baza a amplificatorului de masurare У2-6 si efectuarea analizei spectrale.

Mersul lucrări:

Fig.1. Schema functionala generala a instalatiei.

Măsurari electronice - Generataore de masurare (#)

Scopul lucrarii: De a lua cunostinta de principiul de lucru al generatoarelor,de principalele caracteristici metrologice.

.Noţiuni teoretice

Surse care produc semnale de cele mai diferite frecvente si forme au primit denumirea de generatoare de semnale de masurare.Ele se deosebesc  de generatoarele obisnuite prin posibilitatea de instalarea precisa si reglarea in limite mari a parametrilor de iesire(frecventa,forma,nivelelul tensiuni sau puterii),stabilitatea inalta.Se deosebesc de generatoarele de semnale de masurare de frecventa joasa,de frecventa inalta,deimpulsuri de forma dreptunghiulara,de forma speciala(triunghiulara,forma de dinti de ferestrau).

Generatoarele de masurare de semnale sinusoidale si modulate se clasifica dupa trei indici.In dependenta de diapazonul de frecventa generatoarele se impart in generatoare de frecventa infrajoasa,de frecventa joasade frecventa inalta(30khz-30Mhz)si ultrainalte.

Dupa tipul modulatiei se deosebesc generatoare cu modulatie de amplitudine sinusoidala,de frecventa sinusoidala,de impuls,combinatie.

Dupa eroarea principala a parametrilor generatoatele se impart in clase.

Generatoare de masurare de impuls se impart in generatoare de impulsuri singulare,par,grupe-cod.

In dependenta de erorile de baza,permise la instalarea amplitudinii impulsurilor,durata,frecventa si deplaseare de timp a impulsurilor de baza generatoarelor se impart in clase de precizie.

Schema generatorului de masurare neprogramat:

Masurari electronice - Prelucrarea statica a datelor de măsurare

 Scopul lucrarii: de facut cunostinta cu principiul de lucru al aparatului de masura digital

E7-12, prelucrarea statistica a datelor cu ajutorul criteriilor Irvin si Cocren, construirea histogramei.

Schema:

Masurari electronice - Amplificatorul de măsurare și voltmetrul selectiv

Scopul lucrarii:studierea  amplificatorului de măsurare  Y2-6 determinarea parametrilor  de

bază  a  amplificatorului  de  măsurare  Y2-6 și  efectuarea  analizei  spectrale  a  semnale-

lor  periodice .

Mersul  lucrării

                                      Fig.1. Schema functională generală a instalației

Programarea in limbajul C++ / Constructorul – funcţie de iniţializare a obiectelor clasei

    Scopul lucrării:

· Studierea principiilor de definire şi utilizare a constructorilor

· Studierea principiilor de definire şi utilizare a destructorilor

· Studierea tipurilor de constructori

а) Să se creeze clasa Time – timp cu cîmpurile: ore (0-23), minute (0-59), secunde (0-59).

Să se definească constructorii, funcţiile membru de setare a timpului; de returnare a orei,      minutelor şi secundelor; funcţiile de afişare conform şablonului: „ora 17 şi 18 minute şi 4 secunde” şi „5 p.m. 18 minute 4 secunde”.

 Funcţiile de setare a cîmpurilor clasei trebuie să verifice corectitudinea parametrilor primiţi.

b)  Să se creeze clasa Matrix – matrice. Clasa conţine pointer spre double, numărul de rînduri şi de    coloane şi o variabilă – codul erorii. Să se definească constructorul fără parametri (constructorul implicit), constructorul cu un parametru – matrice pătrată şi constructorul cu doi parametri – matrice dreptunghiulară ş. a. Să se definească funcţiile membru de acces: returnarea şi setarea valorii elementului (i,j). Să se definească funcţiile de adunare şi scădere a două matrice; înmulţirea unei matrice cu alta; înmulţirea unei matrice cu un număr. Să se testeze funcţionarea clasei. În caz de insuficienţă de memorie, necorespondenţă a dimensiunilor matricelor, depăşire a limitei memoriei utilizate să se stabilească codul erorii. 

Programarea in limbajul C++ / Structura – mecanism de abstractizare

Scopul si sarcina lucrarii:

Studierea programării prin abstractizarea datelor;

      Studierea regulilor de definire şi utilizare a structurilor de date;

      Crearea variabilelor de tip structură, accesarea componentelor unei structuri.

a)       Să se creeze tipul abstract de date (structura) – cîine, care se compune din rasă, nume şi vîrstă. Să se definească funcţiile de setare şi modificare a datelor şi de eliberare a memoriei alocate. Pentru iniţializarea componentelor textuale să se utilizeze operatorul de alocare dinamică a memoriei new. Să se definească funcţia pentru sortarea tabloului de tip cîine conform vîrstei şi numelui. Adică cîinii de aceeaşi vîrstă se sortează în ordine alfabetică.

b)      Să se creeze tipul abstract de date (structura) – vector, care se compune dintr-un pointer spre int şi din numărul de elemente. Să se definească funcţiile de iniţializare, de eliminare a unui vector; de setare/ modificare a dimensiunii vectorului; de acces la elementele vectorului; de calcul a modulului unui vector. În funcţia main să se realizeze adunarea a doi vectori.

Mecanica realizata in MATLAB - Studiul oscilaţiilor forţate ale unui corp în prezenţa forţei de rezistenţă

Sarcina lucrării:

I. De calculat numeric integralele definite ordinare:

II. De calculat numeric integrala definită dublă folosind file-funcţia respectivă:

Matematica Discreta - Parcurgerea grafului in largime si adincime

1.    SCOPUL LUCRĂRII:

-Studierea algoritmilor de căutare în graf şi a diferitor forme de păstrare şi prelucrare a datelor.

-Elaborarea procedurii de căutare în adâncime.

-Studierea algoritmului de căutare în lărgime;

-Elaborarea programului de căutare în lărgime

2.SARCINA DE BAZĂ

1.     Elaboraţi procedura care va realiza algoritmul de parcurgere a grafului în lărgime;

2.     Folosind procedurile din lucrările precedente, elaboraţi programul care va permite:

* introducerea grafului în calculator;

* parcurgerea grafului în lărgime;

Arhitectura Calculatorului - Placa video #5

Scopul lucrarii:

De a face cunoştinţă cu subsistemele video a calculatorului

Placa Video: O placă video, adaptor video sau placă grafică este un card de expansiune a cărui funcție este de a genera imagini căte un monitor. Multe plăci video au funcții adăugate, precum redarea accelerată de scene 3D și grafică 2D, adaptor TV tuner, decodare MPEG-2/MPEG-4 sau capacitatea de a utiliza mai multe monitoare (multi-monitor). Alte plăci video moderne sunt utilizate pentru scopuri mai exigente, precum jocurile PC.

Plăcile video pot fi integrate in placa de bază la PC-urile mai vechi. Acest cip grafic are de obicei o cantitate mică de memorie și preia o parte din memoria RAM a sistemului principal, reducând astfel memoria RAM totală disponibilă. Aceasta se mai numește grafică integrată care are un nivel scăzut de performanță și este nedorită de cei ce își doresc să ruleze aplicații 3D. Aproape toate plăcile de bază permit dezactivarea graficii integrate prin intemediul BIOS-ului. Pentru acest lucru este necesar ca placa de bază să fie prevăzută cu suport AGP, pentru atașarea unei plăci video.

Arhitectura Calculatorului - Interfețe de stocare masivă HDD #4

Disc  dur

Discul dur (sau fix; în engleză americană hard disc; foarte des întâlnită este și scrierea originală engleză hard disk) este un dispozitiv electronic-mecanic pentru stocarea sau memorarea nevolatilă (permanentă) a datelor. Utilizatorul normal nu poate sau nu are voie să despartă discul de circuitele de comandă corespunzătoare, vezi imaginea alăturată; împreună ele formează așa-numita unitate fixă, unitate de disc fix sau, prescurtat, HDD.

Stocarea datelor se face pe o suprafață magnetică dispusă pe platane rotunde metalice rigide (dure). În general discurile dure sunt utilizate ca suport de stocare extern principal pentru servere și calculatoare personale, dar și pentru anumite aparate electronice (playere și recordere DVD, playere MP3). Dacă la începuturi capacitatea unui disc dur nu depășea 20 megaocteți (MO) = 20 megabait (MB), astăzi (2009) un disc dur obișnuit de 2 1/2 țoli poate depăși 1 teraoctet (TO) = 1 terabait (TB).

Începând din 2009 sistemul de operare Windows 7 al companiei Microsoft a pus la dispoziție și așa numite discuri dure virtuale, în engleză "Virtual Hard Disk" (VHD). Acestea se bazează pe fișiere reale (de pe un disc dur real) de mărime arbitrară, dar de tip special, cu extensia .vhd. Pentru a le accesa în Windows se folosește mai întâi programul utilitar DiskPart, cu ajutorul căruia discul dur virtual trebuie "selectat" și apoi "atașat" ("montat"). Abia după aceasta se poate initializa și utiliza ca și când ar fi un disc dur real. Aceasta include și posibilitatea de a instala și un alt sistem de operare pe același disc dur (real), identic cu, sau chiar diferit de primul sistem de operare, sau chiar și mai multe sisteme de operare, dacă se definesc VHD-uri multiple pe discul sau discurile dure reale conectate.

Arhitectura Calculatorului - Instalarea sistemului de operare #3

Istoria mediului Windows este presarata cu un numar de succese si cu un numar egal de esecuri.Windows a aparut ca ceva putin mai mult decat un mediu cu comutare si pro-cese. Lansarea initiala, din anul 1985, a versiunii 1.0 a lasat mult de dorit si, in general, receptarea ei de catre industria de specialitate a fost, sincer vorbind , mai degraba descurajanta.Au existat multe probleme cu editia initiala a mediului.

Multe din aceste probleme erau provocate de hardware-ul disponibil la acea data.Un procesor Intel de putere redusa, adaptoare grafice cu rezolutie scazuta, lipsa de memorie si lipsa mouse-ului faceau din calculatorul personal un calculator ostil graficii.Totusi, unul din cele mai mari obstacole a fost chiar utilizatorul.Utilizatorii primelor calculatoare erau persoane cu studii tehnice care intelegeau proiectarea de software si hardware. Aces-tia utilizau proceduri si comenzi greu de inteles.

Dar, pe masura ce puterea calculatoarelor a devenit disponibila unui public mai larg, utilizatorii au cautat modalitati de usurare a accesului la aplicatii.Apple Macintosh, introdus in 1984 a fost primul produs de succes orientat pe afaceri , care a oferit calculatorului o interfata naturala, bazata pe imagini.

Arhitectura Calculatorului -Sistemul BIOS (Basic Input/Output System) #2

Scopul lucrarii:

Studierea sistemului BIOS.

Ordinea de execuție a lucrării:

1.Familiarizarea cu sistemul BIOS.

2.Studierea sistemului BIOS al unui PC.

3.Configurarea optimală a sistemului BIOS al PC-lui.

4.Funcţii de iniţializare. Funcţii de interfaţă. Funcţii de stocare.

5.Modernizări.

Sisteme BIOS cunoscute. Analiza comparativă.

   Sistema de bază de intrare/ieşire (BIOS –Basic Imput/Output Sistem) pentru calculatoarele personale ale familiei IBM PC şi IBM PS/2 – este o interfaţă de programe dintre programe şi partea tehnică a calculatorului personal. BIOS–ul izolează sistemul operaţional şi programele aplicate de particularităţile tehnice a dispozitivelor concrete şi permite programiştilor, care lucrează în limbajele de asamblare, C etc., să îndeplinească operaţii de intrare / ieşire, fără a lua în seamă adresele dispozitivelor sau caracteristicile tehnice. În afară de aceasta, BIOS-ul asigură un şir de servicii de sistemă, de exemplu, permite de a afla dimensiunile memoriei calculatorului personal sau data şi ora zilei curente. Se recomandă de a efectua accesul la BIOS nu prin manipulare directă ci prin porturile de intrare/ieşire la scrierea atît programelor de sistemă cît şi a programelor aplicate. Programarea la nivelul BIOS-lui micşorează dependenţa programelor de schimbarea parametrilor tehnici ai calculatorului personal şi prin aceasta măreşte mobilitatea lor. Funcţiile de bază al BIOS –lui se caracterizează prin: