Scopul lucrarii: De a lua cunostinta de principiul de lucru
al generatoarelor,de principalele caracteristici metrologice.
.Noţiuni teoretice
Surse care produc
semnale de cele mai diferite frecvente si forme au primit denumirea de
generatoare de semnale de masurare.Ele se deosebesc de generatoarele obisnuite prin posibilitatea
de instalarea precisa si reglarea in limite mari a parametrilor de
iesire(frecventa,forma,nivelelul tensiuni sau puterii),stabilitatea inalta.Se
deosebesc de generatoarele de semnale de masurare de frecventa joasa,de
frecventa inalta,deimpulsuri de forma dreptunghiulara,de forma
speciala(triunghiulara,forma de dinti de ferestrau).
Generatoarele de
masurare de semnale sinusoidale si modulate se clasifica dupa trei indici.In
dependenta de diapazonul de frecventa generatoarele se impart in generatoare de
frecventa infrajoasa,de frecventa joasade frecventa inalta(30khz-30Mhz)si
ultrainalte.
Dupa tipul
modulatiei se deosebesc generatoare cu modulatie de amplitudine sinusoidala,de
frecventa sinusoidala,de impuls,combinatie.
Dupa eroarea
principala a parametrilor generatoatele se impart in clase.
Generatoare de
masurare de impuls se impart in generatoare de impulsuri
singulare,par,grupe-cod.
In dependenta de
erorile de baza,permise la instalarea amplitudinii
impulsurilor,durata,frecventa si deplaseare de timp a impulsurilor de baza
generatoarelor se impart in clase de precizie.
Schema
generatorului de masurare neprogramat:
Generatoarele de
semnale implus:
Generatoarele
masuratoare de semnale impuls de forma dreptunghiulara se folosesc la
cercetarea ,incercarea,reglare si ajustare circuitelor electronice de impuls,la
incercarea si ajustarea nodurilor particulelor si aparaturilor cu
semiconductoare si a circuitelor integrale.
Mersul lucrari:
1.Determinarea
caracteristicilor amplitudinea-frecventa ale oscilosopului.
1.1.Instalarea
comutatoarelor osciloscopului in pozitile date.
1.2Conectarea
generatorului la canalul I ale oscilocopului.
1.3.Apasarea la
generator butonul „GBCE”.
1.4.Instalarea
manatelor treptate in pozitia „10^4”,apoi cu ajutorul manetei de instalare a tensiunii de iesire
si manetei atenuatorului suprapuneti lin cigra „10” de pe scala rosie cu
striatia vizorului atenuatorului lin (100mv).
1.5.Cu ajutorul
butoanelor si manetei.
1.6.Instalarea
comutatorului „X10” canalului I al osiloscopului in pozitia „X10”,iar
comutatorul „V/del” in pozitia „10mv/del”.
1.7.Cu ajutorul
manetei „V/del” si manetri ”Uraveni”obtineti pe creanul osciloscopului o
imagine stabila a semnalului.
1.8 Majorind mai
departe frecventa generatorului,fixati frecvente la care amplitudinea
semnalului pe ecranul oscilocopului se micsoreaza de 1.42 de ori fata de
valoare initiala.
2.Masurarea
frecventei de modulatie.
2.1.La generator
instalati frecventa 4Mhz.
2.2. Masurati
frecventa de modulatie.
2.3.Repetati
masurarile cu botonul dat a semnalului meandru.
2.4.Dupa
efectuare lasati butonul cum a fost.
Partea
II.Generatorul G5-54.
1.generator de
inscalare.2schema de lansare 3-schema de retinere impulsului de baza 4schema
formari impulsurilor de sincronizare 5 schema formari duratei impulsurilor de
baza 6chema formatorului de iesire 6-schema formatorului de iesire si de
reglare a tensiunii.7schema masuratorului amplitudinii 8impartitorul 9schema de
alimentare.
Mersul lucrarii:
1 Determinarea amplitudnii frecventei de repetare:
2.Determinarea
diapazonului de masurare si erorii de instalarea a deplasarii de timp a
impulsului de iesire relativ la impulsul sincron
3.Realizarea
schemei din figura de mai jos.
Calculele:
T=0.32ms
f=1/T=1/0.32ms =3.1Mhz.
F(Mhz)
|
4
|
4.5
|
5
|
5.5
|
6.0
|
6.5
|
7.0
|
7.5
|
8.0
|
8.5
|
9.0
|
9.5
|
10
|
Uies1
|
140
|
130
|
125
|
120
|
120
|
115
|
110
|
105
|
100
|
95
|
90
|
85
|
80
|
Uies2
|
140
|
130
|
130
|
125
|
125
|
120
|
115
|
110
|
110
|
105
|
105
|
100
|
100
|
Concluzia:
In aceasta lucrare de
laborator am utilizat aparatul G-5-54 pentru a studia
principiul de prelucrare a datelor prin criteriul Irvin si
Cocren. Am aflat despre dependenta conductibilitatii si a capacitatii de
tensiune. Conductibilitatea creste odata cu tensiunea apoi la o valoare ramine constanta , iar capacitatea nu ramine constanta
Deasemenea am aflat despre
utilizarea criteriului Irvin, cu ajutorul caruia putem exclude valorile ce se
evidentiaza puternic printre datele masurate.
Cu ajutorul criteriului Cocren am verificat reproductibilitatea rezultatelor pentru o dioda conectata
direct si invers, in primul caz fiind nereproductibile iar in al doilea reproductibile.
Cu ajutorul histogramei am repartizat
rezistoarele dupa anumite intervale.
